20 martie, 2025

Oră de formare profesională continuă, martie 2025

Pe 20 martie 2025, bibliotecarii de la Biblioteca Ştiinţifică a USARB au avut oportunitatea de a participa la o sesiune de formare continuă, cu scopul de a sprijini dezvoltarea abilităților și cunoștințelor în domeniul tehnologiilor și al gestionării identității profesionale, organizator Mihaela Staver, Centrul de Cercetare şi activitate metodologică.

Subiecte discutate:

  • Gamma AI – Transformă cu ușurință ideea într-un conținut vizual, unde participanții au avut ocazia de a explora Gamma AI, o platformă inovatoare care facilitează transformarea ideilor în conținut vizual, cum ar fi grafice, prezentări. Acest instrument permite bibliotecarilor să creeze materiale vizuale atractive și utile pentru promovarea serviciilor bibliotecii, îmbunătățind astfel interacțiunea cu utilizatorii.
  • CV Smart: Învață cum să-ți construiești o identitate profesională în Europass – cel de al doilea subiect al formării s-a focusat pe construirea unui CV eficient și complet, utilizând platforma Europass. Participanții au învățat pașii necesari pentru a-și crea un profil profesional solid, care să reflecte abilitățile și experiențele lor într-un mod accesibil și recunoscut la nivel european.

Sesiunea a fost susținută de Tatiana Prian, directoare adjunctă care a oferit instrumente utile şi tehnici valoroase colegilor, pentru îmbunătățirea performanțelor profesionale în adaptarea la noile provocări din domeniu. 

Această sesiune face parte din programul de formare continuă pentru bibliotecari din anul 2025, care își propune să sprijine dezvoltarea profesională și oferirea oportunităților aduse de tehnologiile emergente. 

Foto  

05 februarie, 2025

Lecturăm cu voce tare în cadrul formării profesionale!

Cu prilejul Zilei Internaționale a Cititului Împreună, bibliotecarii universitare bălțeni s-au reunit pentru a marca acest eveniment printr-o sesiune specială de formare profesională. Întrunirea a fost dedicată importanței lecturii cu voce tare și a inclus mai multe compartimente. 

Antrenăm dicția: frământări de limbă.  În cadrul acestui compartiment bibliotecarii au avut ocazia să participe la o serie de exerciții și jocuri de limbaj menite să le rafineze abilitățile de pronunție și articulare.

Pasiuni poliglote: lecturi din diverse colțuri ale lumii. Acest segment a fost dedicat explorării impactului lecturii cu voce tare în diverse limbi. Bibliotecarii au lecturat o secvență preferată în limbile română, rusă, engleză, franceză, germană și ucraineană. 

Un compartiment captivant al evenimentului a fost dedicat diversității lingvistice și literare, cu titulul Provocări poetice. Bibliotecarii au lecturat secvențe din operele literare preferate, citind în diverse limbi, iar colegii aveau misiunea de a ghici autorul și opera din care făcea parte secvența citită. Acesta a fost un exercițiu de cunoaștere literară și de recunoaștere a stilurilor și tematicilor caracteristice autorului. Bibliotecarii, în calitate de cititori și păstrători ai cunoașterii, au avut un rol esențial în evocarea și celebrarea unor fragmente literare aniversare în anul 2025. 

Prin activitățile desfășurate în cadrul evenimentului Citim cu voce tare, – de la antrenament de dicție și lecturi în mai multe limbi, până la provocările literare din cadrul quiz-ului – participanții au reîntărit importanța lecturii cu voce tare și au avut un prilejul de a celebra diversitate culturală și literară, de a încuraja colaborarea și schimbul de idei între colegi. 

Foto




31 ianuarie, 2025

Ziua Internațională a Cititului Împreună

Pe 5 februarie, lecturăm cu voce tare!

 În cadrul formării profesionale a bibliotecarilor marcăm Ziua Internațională a Cititului Împreună.


 

28 ianuarie, 2025

Biblioterapia

Rusu, Georgina. Biblioterapia / Georgina Rusu // Breviaria Bibliothecaria. – 2023. – Nr 5-6-7. – ISSN 2821 – 5346. Disponibil: https://www.bcucluj.ro/node/917


Ideea de alinare prin lectură nu a apărut în vremurile noastre, ci există de demult: în urmă cu mii de ani, pe frontispiciul bibliotecii de la Teba a fost scris: „Cartea, leac pentru suflet!” Inscripția a fost, potrivit istoricului grec Diodorus Siculus (9-30 Î.H.), scrisă deasupra intrării în bilbioteca lui Ramses II din Teba, Egipt, în jurul anului 300 Î.H. Avem dovez evidente în istoria cărții românești. De exemplu, în timpul domniei voievodului martir Constantin Brâncoveanu, inscripția bibliotecii păstrată la mănăstirea Horezu, zugrăvită în anul 1708 în limba greacă, era: „Bibliotecă de hrană dorită sufletului, această casă a cărților îmbie preaînțeleapta îmbelșugare.”

Actul de lectură este deci unul dinamic, cu efecte ulterioare asupra cititorului. Ceva i se întâmplă cititorului atunci când intră în contact cu cartea. Lectura poate oferi o nouă perspectivă, poate stârni emoții sau poate declanșa întrebări. „Literatura are, în opinia lui Holland, efect de defulare; el formulează, în acest sens, următoarele: „(Conform) ultimei analize, întreaga artă este ... alinare”, Această alinare se produce, însă, mai mult prin soluţiile pe care ni le oferă opera literară, şi care trebuie să corespundă anumitor aşteptări ale cititorilor săi. „Chiar dacă opera literară ne provoacă durere, sentimente de vină ori frică, ne aşteptăm ca ea să manipuleze aceste sentimente, transformându-le în experienţe satisfăcătoare.” Doar în momentul în care se întâmplă acest lucru, se poate naşte plăcerea aşteptată de la literatură. „Atunci când literatura «satisface», aceasta, de asemenea, ne face să ne tulburăm, iar apoi să ne stăpânim aceste emoţii, dar această tulburare este mai curând o închipuire decât un eveniment ori o activitate. Tulburarea, precum şi stăpânirea ei ridică plăcerea noastră de trăire a unei piese sau a altei forme de creaţie literară peste nivelul unei simple plăceri senzuale.”

Ce este biblioterapia?

Termenul biblioterapie este format din grecescul „biblion” (carte) și „therapeia” (terapie). DEX-ul ne oferă următoarea definiție: „Tratament al unor stări nervoase prin lecturi adecvate”. Biblioterapia (terapia prin citit) este o intervenție sistematică ce folosește materiale bibliografice atent selecționate pentru a ajuta persoanele să gestioneze mai bine stresul și problemele personale.

Termenul este frecvent folosit în medicină și definit ca o metodă de tratament în psihiatrie prin lecturi selecționate. Utilizarea intenționată a lecturii pentru promovarea sănătății mentale și emoționale se numește biblioterapie. Textele religioase au fost cea mai utilizată sursă literară pentru începuturile biblioterapiei, după cum însuși spune Hristos: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

Biblioterapia este adesea folosită în asociere cu psihoterapia, și include lectura ca parte a unui tratament. Începând cu anii 1950 s-au înmulțit cercetările privind biblioterapia. În articolul „Bibliotherapy in social work” publicat în 1983, Mary Howie explică accepțiunile termenului de-a lungul evoluției sale istorice. Pornind de la utilizarea curentă a termenului, biblioterapia poate fi definită pe larg ca și tehnică prin care procese interactive se folosesc cu un scop terapeutic astfel, încât cei care recurg la lectură sau alt tip de materiale interactive să poată fi ajutați în scopuri preventive, terapeutice sau de dezvoltare personală.

Înainte de secolul al XX-lea au existat încercări izolate de a folosi literatura în mod terapeutic în azile de nebuni din America, parte a ceea ce numeau „tratament moral”. Însă mișcarea „biblioteca spitalului” de la începutul secolului al XX-lea a fost fără precedent ca încercare a cercetării sistematice și promovării practicii. La fel ca programele de dezvoltare pentru studiul literaturii din universitățile americane din aceeași perioadă, susținătorii bibliotecii spitalului au creat organizații profesionale și au căutat să întemeieze o înțelegere a literaturii în principii științifice. Totuși, dacă cercetătorii din mediul academic înțelegeau valoarea literaturii ca un obiect de cunoaștere, bibliotecarii spitalelor încercau să o transforme într-o tehnologie de îngrijire, o unealtă pentru îmbunătățirea sănătății mentale și a bunăstării emoționale a pacienților. Această practică s-a răspândit mult în timpul Primului Război Mondial, bibliotecarii străduindu-se să-și definească rolul în taberele militare americane. Oferirea lecturii drept hrană spirituală, implica oarecum o expertiză, așa cum nutriționistul era preocupat de hrană.

În finalul articolului, autoarea susţine că, termenul biblioterapie a fost folosit prima dată în 1916 pentru a descrie sistemul de metafore și corpul de practici asociate cu folosirea cărților pentru sănătate. Apariția termenului nu se datorează unui bibliotecar sau unui psihiatru, ci mai degrabă lui Samuel McChord Crothers (1857–1927, pastor unitarian american și eseist) care, în eseul său satiric „A Literary clinic”, a introdus ideea unei instituții care folosește cărțile drept medicament. Protagonistul eseului, reverendul Augustus Bagster, biblioterapeut, își aranjează cărțile după efectul lor terapeutic: unele au efect stimulant, altele au efect sedativ. Ceea ce trebuie să știe bibliotecarul este efectul pe care îl poate avea cartea respectivă asupra cititorului.

Gabriela Cazacu, bibliotecară principală,
Secţia de relaţii cu publicul

12 decembrie, 2024

Oră de formare profesională continuă, decembrie 2024

Într-o atmosferă plină de entuziasm și energie, pe data de 12 decembrie 2024, s-a desfășurat ultima oră de formare profesională continuă din acest an, dedicată bibliotecarilor universitari bălţeni. Participanții s-au reunit pentru a învăța și împărtăși idei inovatoare ce vor contribuie la dezvoltarea lor profesională.

Evenimentul s-a desfășurat într-un format hibrid, oferind colegilor care nu au putut fi prezenți fizic să se conecteze online, asigurând astfel o participare cât mai larg posibil. 

Lilia UCRAINEȚ a vorbit despre complexitatea relației dintre tehnologie și societate. Cu fiecare slide prezentat, discuțiile au prins viață; participanții au analizat atât avantajele pe care tehnologia le oferă în interacțiunile sociale, cât și capcanele acesteia.

Stela COVALCIUC, Lilia IAVORSCAIA și Galina BELCOVSCAIA au relatat despre metodologia testării utilizabilității (din lucrarea „Explorarea metodelor de cercetare în biblioteconomie și știința informării” / N. Țurcan) şi care sunt instrumentele necesare, cu scopul îmbunătățirii serviciilor oferite.

Gherda PALII a subliniat rolul crucial al bibliotecii în educație, evidențiind modul în care diverse resurse pot sprijini dezvoltarea competențelor informaționale ale studenților. Discursul său captivant a evidențiat cum bibliotecile se implică în formarea competențelor necesare pentru studenți, contribuind astfel la pregătirea lor pentru viitor. Printr-o analiză comparativă a vorbit nu doar de diversitatea serviciilor oferite de biblioteci la nivel internațional, ci și oportunitățile pe care acestea le creează pentru dezvoltarea personală și profesională a tinerilor.